mar. iun. 15th, 2021
Juliette Gréco, una dintre cele mai cunoscute cântărețe ale Franței, a murit la vârsta de 93 de ani



Juliette Gréco, artista care a încântat cu vocea sa inconfundabilă generații întregi, a murit miercuri la vârsta de 93 de ani. A fost una dintre cele mai apreciate cântărețe franceze și a preluat statutul de mare doamnă a cântecului francez de la Edith Piaf.  Juliette Gréco s-a stins din viață la locuința ei din sud-estul Franței. Cântăreața se retrăsese din viața publică după ce în 2016 suferise un accident vascular cerebral. A fost anul în care artista și-a pierdut singura fiică, Laurence-Marie. În 1949 a cântat pe scena cabaretului „Le boeuf sur le toit”, unde interpreta texte de Boris Vian, Jean-Paul Sartre sau Jacques Prevert. Rapid, ea a câștigat simpatia și aprecierea francezilor cu vocea ei caldă și melodiile ritmate. În anii ’50 Juliette Gréco era deja o artistă consacrată. În 2015, artista făcuse un turneu de adio. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media Juliette Gréco – repere biograficeInterpreta Juliette Greco s-a născut la 7 februarie 1927, la Montpellier, în Franţa, scrie Agerpres.Perioada de şcoală şi-a petrecut-o într-o severă instituţie religioasă. În 1933, s-a mutat la Paris, unde s-a dedicat cu pasiune dansului, iar ulterior a intrat la Opera din Paris. În această perioadă, mama sa a devenit membru activ al Rezistenţei, fiind arestată de Gestapo în 1943. Sora sa, Charlotte, şi mama lor au fost deportate, însă Juliette, grație vârstei, a scăpat.După război, Juliette s-a lansat în muzică, numeroşi poeţi scriindu-i textele. A impus un stil lejer şi intens şi, în acelaşi timp, grav şi senzual. În ciuda succesului imediat, ea nu a fost cunoscută marelui public. Juliette Greco, la Londra, în 1971 Foto: Guliver/Getty Images În 1951, a înregistrat primul album – emblematic al carierei sale – cu titlul „Je suis comme je suis”, semnat de Jaques Prevert şi Joseph Kosma. Înainte de a se urca pe scenele franceze, în 1952, ea a mers în Brazilia şi Statele Unite, unde a avut un real succes.Consacrarea a avut loc în 1954, pe scena „Olympia”. În acelaşi an, Societatea Autorilor şi Compozitorilor i-a decernat Marele Premiu pentru piesa „Je hais les dimanches”.S-a făcut cunoscută şi în alte domenii, precum teatrul şi cinematografia. La Hollywood, a jucat alături de Henry King, John Huston şi Orson Welles.În perioada anilor ’70, marea majoritate a pieselor pe care le-a scos, au fost semnate de Gerard Jouannest, care a devenit pianistul privilegiat. A continuat să cânte pe versurile poeţilor Pierre Seghers – „Les voyous” (1975), sau Henri Gougaud – „Le Merle blanc” (1975), rămânând totuşi fidelă autorilor favoriţi precum Gainsbourg – „Le 6-eme sens” (1975) şi Brel – „J’arrive” (1970). Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media În 1982, i-a apărut autobiografia intitulată „Jujube”, ca, apoi, în octombrie 1983, să fie lansat albumul „Greco 83”.A fost decorată, în 1998, de ministrul culturii, Catherine Trautmann, cu „Însemnele Ofiţerului Ordinului Naţional al Meritului”.Juliette Greco a fost căsătorită cu actorul Philippe Lemaire (1953-1956, având împreună o fiică, Laurence-Marie Lemaire), cu actorul Michel Piccoli (1966-1977), iar, din 1988, cu pianistul Gérard Jouannest (m. 16 mai 2108). Editor : Luana Pavaluca


By Stiri

Lasă un răspuns