vin. apr. 16th, 2021
Scenariile guvernării după șocul de duminică. Unde găsește PSD „marțieni” pentru a guverna și ce variante are Klaus Iohannis


După ce ultimele voturi vor fi numărate, iar Biroul Electoral Central va anunța rezultatele finale ale alegerilor parlamentare 2020, președintele Klaus Iohannis va convoca la Palatul Cotroceni consultări cu partidele care au intrat în Parlament. Înainte de alegeri, președintele părea convins că are o singură opțiune de premier: Ludovic Orban; și câteva variante de guvern. După alegeri, apar câteva întrebări: care sunt șansele unei majorități solide în jurul PNL și cât de sigură mai este nominalizarea lui Ludovic Orban, după eșecul PNL de la parlamentare.

Câștigătorul alegerilor parlamentare este Partidul Social Democrat, care obține aproape 30% din voturi. De asemenea, după redistribuire, partidul care câștigă alegerile este cel mai avantajat, astfel procentul locurilor care vor reveni PSD în Parlament va fi spre 35-38%. Avantajul PSD în alegeri nu înseamnă neapărat că PSD va fi partidul care va da guvernul.

Ce spune Constituția

Potrivit articolului 103 din Constituție „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

Astfel, fiind în situația în care niciunul dintre partide nu a obținut o majoritate de 50%+1 în Parlament, președintele Klaus Iohannis poate propune orice variantă de premier, în urma consultărilor cu partidele parlamentare.

Ce urmează după consultări

După consultările de la Palatul Cotroceni, președintele propune un premier, care are termen de 10 zile de la desemnare pentru a cere votul Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Articolul 103, aliniatul 3 din Constituție prevede că „programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.

Astfel, președintele trebuie să se asigure că persoana desemnată să formeze guvernul are susținere parlamentară suficientă să fie învestit în funcție. Pentru acest lucru este nevoie de votul a 233 de parlamentari.

Scenarii de guvern

Înainte de alegerile parlamentare, președintele Klaus Iohannis a declarat, în repetate rânduri, că prima opțiune de premier este Ludovic Orban. Declarațiile președintelui erau făcute însă în contextul în care sondajele de opinie indicau o victorie a Partidului Național Liberal. 

Pe fondul încrederii date de sondajele pe care le consultau liberalii, Ludovic Orban a declarat că „premierul este dat de partidul care câștigă alegerile”, declarație care i-a picat perfect liderului PSD, Marcel Ciolacu. 

Deși Marcel Ciolacu știe că președintele nu este obligat să nominalizeze un premier de la PSD, acesta a plusat tocmai pe baza declarației făcute de Ludovic Orban. 

Cu un rezultat mult sub așteptări, Orban își vede acum amenințată poziția, atât la vârful partidului, cât și în cursa pentru un nou mandat la Palatul Victoria.

Scenariul 1: Guvern PNL-USR PLUS-UDMR (PMP?) – premier Ludovic Orban

Cea mai plauzibilă variantă de guvern este unul format din partidele de dreapta. Dacian Cioloș a declarat luni, după alegeri, că USR PLUS este gata să intre într-un guvern împreună cu PNL, iar UDMR a devenit „indispensabil”. „Este posibilă crearea unei majorități decente”, a declarat și Dan Barna. 

Un semn de întrebare rămâne însă în legătură cu PMP. Dacă va reuși să treacă pragul de 5%, PMP reprezinta o variantă pe care atât liberalii cât și președintele o iau în calcul pentru a forma guvernul. Formațiunea lui Eugen Tomac face parte din același grup politic european și a fost un partener al liberalilor în ultima perioadă. 

Dacă PMP intră în Parlament s-ar putea însă opune cooptării USR PLUS în Guvern. 

Matematic, după redistribuire, PNL – USR PLUS – UDMR și minoritățile naționale ar putea avea o majoritate la limită. Dacă PMP intră în Parlament, Guvernul ar pute avea o susținere mai mare, spre 60%.

Scenariul 2: Guvern PNL-USR PLUS – UDMR – fără Orban premier

O altă variantă de guvern ar fi una fără Ludovic Orban, după eșecul de la parlamentare. Președintele Klaus Iohannis ar putea avea mai multe variante de premier de la PNL, printre care Nicolae Ciucă, Florin Cîțu sau Ilie Bolojan. Surse din PNL susțin însă că, deși Bolojan ar avea susținerea partidului, nu este agreat de președintele Iohannis. 

Deși USR PLUS a anunțat în campanie că propunerea de premier a partidului este Dacian Cioloș, potrivit surselor politice, Klaus Iohannis nu îl ia în calcul pe Cioloș.

Scenariul 3: Guvern PSD-AUR-Minorități (UDMR?)

O altă variantă de guvern ar putea fi una construită în jurul Partidului Social Democrat. Totuși, acestă variantă este una foarte puțin probabilă din două motive. Primul: Klaus Iohannis va refuza să nominalizeze un premier de la PSD, fie acesta și Alexandru Rafila. Al doilea motiv ține de șansele constituirii unei majorități parlamentare care să dea Guvernul.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, nu a exclus o colaborare cu AUR, partid care se apropie de 9%, însă, chiar și dacă PSD ar ajunge după redistribuire la 38% tot ar mai fi nevoie de voturile minorităților naționale și de cele ale UDMR. 

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat deja că preferă o majoritate de centru-dreapta.

De asemenea, liderul AUR, George Simion, a anunțat în noaptea alegerilor că „nu o să intrăm, în niciuna din variante, în vreo coaliţie de guvernare”.

În aceste condiții, PSD chiar ar avea nevoie de „marțienii” de care vorbea secretarul general al partidului, pentru a putea guverna.

Totuși, la consultările de la Palatul Cotroceni, PSD va merge cu o propunere de premier. Ciolacu a anunțat că are în vedere patru nume, iar candidatul pentru funcția de prim-ministru va fi descis într-o ședință a partidului, cel mai probabil miercuri. Cele patru nume sunt Alexandru Rafila, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Vasile Dîncu.


By Stiri

Lasă un răspuns